joi, 20 decembrie 2012

Revelatie

Inca o iarna inca un sfarsit de an...ce pot sa zic va-ti gandit vreodata la cat de repede trece timpul? Ma gandesc ca majoritatea raspunsurilor sunt da ..clar cine nu s-a gandit ..ce intrebare idoata am putut sa pun stiu haha.. dar nu despre asta vroiam sa vorbesc ....Sa revenim ..ma surprinde faptul ca deja fac 17 stiu nu e mult dar pentru mine e ca  revelatie ca sa zic asa (haha) parca mai ieri eram o mucoasa care incepea clasa intai care nu stia pe ce lume e si pentru care fericirea nu insemna mare lucru ( 2-3 prieteni si sa stea afara pana tarziu sa se joace pititea, ratele si vanatorii , hotii si vardistii si multe altele )..si dintr-o data te trezesti la o varsta la care realizezi ca deja fericirea nu mai consta in acele simple lucruri pe care le faceai cand erai copil ..ca nu mai ai acelesi obiective in viata si realizezi ca te-ai schimbat si nu prea iti place in ce ..sau depinde poate iti place..eu sunt una dintre persoanele careia ii place si nu prea pentru ca mereu sunt indecisa mereu ma schimb de opinie la 180º din minut in minut ..sunt fata careia i se pare OK sa se contrazica singura si care nu isi detesta defectele pt ca fac parte din mine, pana la urma calitati are toata lumea dar defectele ne definesc, ne dau culoare pot sa zic ne modeleaza viata ..ce am fi daca am fi toti numai calitati ? niste copii toti ..toti aceasi linie dreapta pe un fond alb toti o apa si un pamant. Si totusi te intrebi daca defectele ne fac unici, ne definesc , de ce unii oamenii incearca sa sa scape de ele nu si le accepta si le neaga si tiind toti sa fie niste  copii fidele cu aceleasi calitati ? La intrebarea asta cred eu ca ar fi biine sa isi raspuna fiecare... Si stiu toti o sa credeti ca incerc sa fac pe filozoafa si sa ma dau mare ..Raspunsul meu la asta este ca spun ce gandesc si gandesc cam tot ce spun, si incerc sa fiu eu insami in fiecare zii sa am o conduita corecta din punctul meu de vedere si dupa parerea mea asta ar trebui sa faca toti ...Peace and Love! Noapte buna :*

vineri, 27 iulie 2012

Mie dor de tine...Puedo decir que te extraño mucho

E 2:39 noaptea 28-07-2012 ascult muzica si ma gandesc la cat de dor mi-a fost si inca imi este de tine...nici nu stiu cu ce drept ma gandesc la tine dar cum ganditul e pe gratis de ce nu ? haha ce gluma ...nu stiu de ce dar cred ca am ajuns sa te iubesc nu stiu cum habar nu am nu mi-am imaginat niciodata cum ar fi sa nu te vad macar de doua ori pe saptamana cum te vedeam inainte...Si stiu ca nu e nimic deosebit la rutina asta de a te vedea de ori pe saptamana la un moment dat ajungi sa vrei mai mult si atunci cand am vrut mai mult am inceput sa te astept dupa ce ieseam de la scoala nu trebuia sa iti vorbesc doar sa te vad si imi era de ajuns cu toate ca de cele mai multe ori as fi vrut sa pot sa trec strada si sa iti zic doar buna sau pur si simplu sa te strig de pe cealalta parte a strazii unde stateam mereu eu ...dar ceva ma retinea nu stiu de ce dar cred ca era pentru simplul fapt ca imi era frica sa nu ma ignori si din nou asteptam sa vina una din acele doua zile din saptamana in care puteam petrece timp cu tine nu-i mult ce-i drept pentru ca si atunci aveam doar 10 minute la dispozitie sa iti vorbesc sau sa iti fiu aproape si totusi erau de ajuns...cel putin atunci te puteam vedea macar 10 minute acum ca esti departe nu pot nici macar sa te vad sa te salut nici nu mai vorbesc ...Si de multe ori am impresia ca te-am piedut de tot mai ales cand stiu ca pana in septembrie mai e o luna dar cu toate ca in ultimul tau mesaj mi-ai spus ca o sa ne intalnim in spetembrie ...traiesc cu frica de a nu afla ca tu te-ai hotarat sa ramai acolo pentru ca aici iti este greu ...si mi-e frica mie-e frica de faptul ca poate nu te voi mai vedea niciodata si nu iti voi putea vorbi niciodata despre ce simt cu adevarat...
Stiu ca poate niciodata nu va fii ceva intre noi ..Si stiu ca poate nu iti plac pentru ca sunt prea grasa sau pentru ca fumez sau eu mai stiu ce motiv...dar mi-ar placea sa te am in fata si sa iti spun cat de mult te iubesc si cat de mult iti simt lipsa...Niciodata nu mi-am imaginat ca imi va fi asa dor de cineva care poate niciodata nu va fi langa mine care imi va gasi atatea defecte dar care totusi mi-a dat atatea sperante...despre care as putea scrie o carte si care m-a facut sa il iubesc iar in acelasi timp mi-a facut rau...Si totusi inca astept sa vii...:)
http://www.youtube.com/watch?v=S1Q_YbSN_8o

luni, 11 iunie 2012

Plictiseala...

Ce credeti voi ca fac acum nimic mai mult decat sa stau in fata monitorului si sa scriu... de ce nu am nici cea mai vaga ideea dar cand nu am ce face incep sa scriu LOL. Si stau...si se presupune ca face un proiect pentru scoala si ca sunt un elev model care la ore face tot ce spune profesora niki decum sta pe facebook si scrie pe blog...dar asta e partea a2a ....si  ce ziketi un sfat cva moooor aici...:(